Se știe deja că sistemul de climatizare este cel care asigură temperatura constantă intr-un vehicul pentru confortul pasagerilor. Cârcotașii țin să precizeze că folosirea aerului condiționat auto crește consumul de benzină, dar nu zic și cu cât, pentru că ți-ai da seama și singur că este vorba de o creștere nesemnificativă. Cele mai moderne sisteme de climatizare auto disponibile pe piață, în momentul actual, sunt sistemele de climatizare automată, care afectează prea puțin creșterea consumului de carburant al mașinii în comparație cu sistemele manuale și semiautomate. Motivul pentru care mașina consumă mai mult combustibil atunci când aerul condiționat sau sistemul de climatizare este pornit are legătură cu faptul că compresorul acestor sisteme folosește puterea motorului.
După unele teste realizate în Germania s-a ajuns la concluzia că sistemele automate în care computerul instalației dictează reglarea temperaturii din habitaclu, conduc cu până la 10% la creșterea de consum de combustibil datorată folosirii aerului condiționat în timpul mersului. Instalația de climatizare are un rol deosebit în asigurarea confortului conducătorului auto, cât și a pasagerilor autovehiculului, atât pe timp de vară cât și pe timp de iarnă. Funcționarea instalației de climatizare.
Componentele instalației de climatizare sunt : – 1. Compresorul cu rolul de a ridica presiunea agentului de răcire la o presiune suficient de mare pentru a se putea realiză trecerea freonului din stare gazoasă în stare lichidă; – 2. Condensatorul care este în fapt un radiator, în care se face un schimb de căldură al agentului frigorific și trecerea acestuia din stare gazoasă în stare lichidă; – 3. Ventilatorul cu rolul de a asigură fluxul de aer ambiental prin condensator, astfel încât să se producă un schimb de căldură cât mai eficient. – 4. Valva de expansiune cu rol de a regla cantitatea de fluid care trece mai departe prin instalație, ajungând în evaporator. Agentul frigorific trece către evaporator în stare lichidă la presiune scăzută și având o temperatură scăzută. – 5. Evaporatorul este de fapt un schimbător de căldură și are rolul de a răci și usca aerul care îl traversează. În evaporator are loc schimbul de căldură astfel: aerul care spăla la exterior evaporatorul cedează căldură agentului de răcire. Principiul funcționării unui astfel de sistem este dat de proprietățile agentului de răcire. Ca agent de răcire în astfel de instalații se folosește freonul. Agentul frigorific folosit și recomandat este R134a și este utilizat în general în instalațiile de aer condiționat pentru automobile. Este un refrigerant cu grad redus de toxicitate și nu distruge stratul de ozon. Este miscibil cu uleiurile polyol esterice (POE). Înlocuiește agentul frigorific R12. Freonul este sub formă lichidă și se transportă și depozitează în rezervoare. Freonul în stare gazoasă și la joasă presiune este împins de către compresor în condensator, unde are loc procesul de condensare, adică trece din starea gazoasă și înaltă presiune în strare lichidă și înaltă presiune. Condensorul este de asemenea un schimbător de căldură și este montat de obicei împreună cu radiatorul mașinii. Aici are loc procesul invers, când aerul ambiental primește căldură de la freon, aerul încălzindu-se, iar freonul răcindu-se și condensând, ajungând în stare lichidă. De aici încolo, agentul frigorific este împins către evaporator, unde freonul trece din starea lichidă prin cedare de căldură în stare gazoaza și fenomenul se reia, acesta fiind mecanismul răcirii aerului. Pentru a se produce acest fenomen este necesar că freonul să aibă o anumită presiune în istalație. Trecerea freonului prin valva de expansiune: de la radiatorul de AC poziționat la motor, lângă cel de antigel, freonul pleacă în stare lichidă sub presiune printr-o altă conductă spre radiatorul din bordul mașinii. Dar până acolo, trece printr-un filtru special care separă gazul rămas de lichid și oprește eventualele impurități, după care, înainte să între în radiatorul ascuns în bord intră într-o valvă de expansiune. Această valvă este similară cu valva unui deodorant, transformând lichidul sub presiune într-un gaz rece la presiune joasă. Trecerea freonului prin vaporizator (radiatorul de răcire al aerotermei, altul decât cel de incălzire): imediat cum trece de valva de expansiune, freonul se transformă în gaz extrem de rece care circulă prin radiatorul ascuns sub bordul mașinii, radiator care răcește propriu-zis aerul din habitaclu. Ventilatorul aerotermei circulă aerul prin acest vaporizator, care nu este altceva decât un radiator, iar elemenții prin care circulă freonul în stare gazoasă extrem de rece fac că aerul să între cald pe o parte și să iasă rece pe cealaltă parte. Prin absorbția de căldură freonul se evaporă și se transformă din stare lichidă în stare de vapori și se încălzește. În evaporator are loc schimbul de căldură astfel: aerul care trece prin evaporator (împins de către ventilatorul habitaclului) cedează căldură freonului și în acest fel aerul se răcește și freonul se încălzește și se evaporă. Astfel aerul înaintea intrării în evaporator este cald iar la ieșirea din evaporator este rece. Tot acest fenomen este natural. Aerul care a trecut peste evaporator este direcționat prin sistemele de ventilație către habitaclul mașinii. Evaporatorul este montat de obicei undeva în bordul mașinii. De aici, aerul răcit este preluat de ventilatorul habitaclului, care este condus prin tubulatură către gurile de refulare ale sistemului de ventilație. Compresorul este unul rotativ cu pistoane , montat în compartimentul motor și este acționat printr-o curea, de către motor. Întrucât fulia motorului functțonează în permanență, este necesar că pornirea compresorului să fie făcută doar în condiții de necesitate. Acest lucru este posibil cu ajutorul unui ambreiaj comandat electric, care cuplează fulia de compresor. Decuplarea se face decuplând electric același ambreiaj și permițând fuliei să se rotească liberă pe ax. Odată cu umplerea instalației cu freon se completează și o anumită cantitate de ulei, care ajută la ungerea componentelor în mișcare ale compresorului, pentru a asigura o durată lungă de viață a acestuia. Performanțele sistemului de climatizare depind, pe langă capacitatea cilindrică a motorului, și de alte condiții, precum temperatura exterioară și cât de bine a fost întreținută instalația (revizii, filtre, nivel freon etc). Deasemenea, dimensiunea habitaclului și numărul de pasageri pot influența eficientă sistemului de aer condiționat. Cum este cel mai bine să utilizăm aerul condiționat în mașină? Dacă mașină este cu sistem de aer condiționat manual, se poate observa că în brosura mașinii se precizează că AC trebuie pornit lunar, cel puțin câteva zeci de minute, indiferent dacă afară e cald sau rece. Dacă mașina este prevăzută cu un sistem de climatizare automat, în manualul de expoloatare se precizează că acesta să fie lăsat în permanență pornit, astfel încât aerul condiționat să funcționeze în modul auto. Realitatea este puțin diferită, deoarece nu avem mereu nevoie de aer condiționat și uneori simțim nevoia să-l mai și oprim… Așadar, nu este o regulă anume de folosire a aerului condiționat. Ci doar una legată de confort: când ne este cald, e bine să dăm drumul la aer fără opreliști și să nu ne gândim la consum. Pentru că pornirea AC-ului nu o să crească consumul de carburant nici măcar cu un litru în plus, un sacrificiu nesemnificativ pentru a te bucură de răcoare când afară sunt 40 de grade. Mai degrabă, există niște sfaturi de folosire a aerului condiționat pe timp de iarnă sau când plouă, dacă vrem să avem parte de un plus de siguranță rutieră. Dacă instalația AC are o funcționare nesatisfăcătoare suntem la un click distanță. Așa că programează-te cât mai repede la service-ul nostru.